La iniţiativa Ministerului Sănătăţii, în iulie 2011 se organizează pentru prima dată campania IEC:
“LUNA NAŢIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL
care are ca tema informarea populaţiei cu privire la efectele consumului de alcool asupra sănătăţii.
Scopul campaniei constă în reducerea consumului dăunător de alcool în populaţia generală, dar şi prevenirea consumului de alcool la adolescenţi, tineri şi gravide.
Grupul ţintă general este reprezentat de populaţia generală, iar grupurile ţintă specifice sunt adolescenţii, tinerii şi gravidele.
Obiectivul general al campaniei: Creşterea nivelului de informare şi conştientizare a populaţiei ţintă cu privire la efectele consumului de alcool asupra sănătăţii.
Obiective specifice sunt :
- Prevenirea consumului de alcool la adolescenţi şi tineri prin informarea, educarea şi conştientizarea acestora referitor la riscurile debutului timpuriu al consumului de alcool şi la efectele medicale şi psiho-sociale generate de consumul de alcool;
- Combaterea consumului de alcool la gravide prin informarea şi creşterea gradului de responsabilizare al acestora cu privire la consecinţele grave ale consumului de alcool asupra fătului.
Consumul de alcool în lume prezintă mari variaţii geografice, Europa fiind regiunea cu cel mai ridicat consum de alcool pe locuitor din lume. Anual, UE cheltuie 125 mld. Euro (echivalentul a 1,3% din PIB) din cauza accidentelor, crimelor, îmbolnăvirilor, rănirilor şi pierderilor cauzate de consumul de alcool.
Principalele caracteristici ale consumului de alcool în cele 27 de state ale UE în anul 2009 erau :
- în medie, 76% din cetăţeni au consumat alcool în ultimele 12 luni (84% fiind bărbaţi şi 68% femei)
- consumul de alcool este relativ constant pe durata anului (88% dintre consumatorii de alcool)
- proporţia europenilor care consumă alcool ocazional este relativ redusă (12% dintre consumatori)
- tinerii consumă cantităţi mai mari de alcool (25% dintre persoanele cu vârsta de 15-24 ani consumă mai mult de 5 doze de alcool în cadrul unui episod) faţă de persoanele mai în vârstă (11%)
- bărbaţii sunt mai predispuşi unui consum constant de alcool (92%) faţă de femei care sunt mai degrabă băutoare ocazionale.
- nivelele cele mai ridicate ale consumului de alcool s-au înregistrat în Danemarca (93%), Suedia (90%) şi Olanda (88%). Cele mai scăzute nivele ale consumului de alcool s-au identificat în Portugalia (58%), Italia (60%) şi Ungaria (64%);
Consumul de alcool reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică din Europa, au ajuns concluzie dr. Peter Anderson şi Ban Baumberg, autorii raportului „ALCOOLUL ÎN EUROPA: O PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”. Raportul, care conţine o analiză a impactului social, economic, dar şi a stării de sănătate din Europa, a fost finanţat şi aprobat de Comisia Europeană şi stă la baza Strategiei Europene de combatere a consumului de alcool. Iată câteva dintre datele prezentate în acest document :
• alcoolul ucide, în fiecare an, 115.000 de persoane şi este cauza principală a 7,4% dintre bolile şi decesele premature;
• de asemenea, alcoolul cauzează anual aprox. 60.000 de naşteri premature, 10.000 de decese, altele decât şoferii aflaţi sub influenţa alcoolului (pasageri sau oameni de pe stradă) şi 2000 de crime;
• dependenţa de alcool provoacă 60 de boli, cum ar fi problemele mentale şi de comportament, accidente şi răniri, cancere, boli cardiace şi digestive, accidente vasculare şi este factor asociat a altor 200 boli
• aprox. 9 milioane de copii trăiesc în familii afectate de consumul de alcool.
Raportul evidenţiază faptul că, în cazul conducătorilor auto, nu sunt suficiente doar campaniile de educaţie şi promovare pentru a reduce efectele negative ale consumului excesiv de alcool, ci trebuie aplicate măsuri mai aspre conducătorilor auto aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice.
De asemenea, dr. Peter Anderson - specialist în politici privitoare la consumul de alcool şi tutun al Universităţii Oxford şi al Şcolii de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra - face recomandarea: alcoolul nu trebuie să fie ieftin sau uşor de procurat ori comercializat.
În ceea ce priveşte situaţia consumului de alcool în ţara noastră, conform unei estimări prezentată de Ministerul Sănătăţii: „în România mor anual peste 17.000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani).La un alcoolic cronic durata de viaţă se scurtează cu 15 ani faţă de un consumator moderat, decesul putând surveni prin : afecţiuni cardiace, accidente, sinucidere, cancere.
Mortalitatea la vârsta adultă(20-64 de ani), atribuibilă consumului de alcool este de trei ori mai mare la bărbaţi şi respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, în România, comparativ cu UE. Între cauzele de mortalitate atribuibile consumului de alcool se numără accidentele (mortalitate de trei ori peste media UE), bolile cardiovasculare (mortalitate de opt ori peste media UE) şi ciroza hepatică (mortalitate peste dublul ţărilor UE).
Studiile arată că, în România, s-a identificat următorul model de consum: un consum de bături alcoolice reprezentat de bere şi bături spirtoase în mod egal (câte 39% dintre consumatori), respectiv vin (22% dintre consumatori). Nivelul consumului de alcool exprimat în litri per capita (unitate de măsură care depinde de numărul populaţiei adulte indiferent de comportamentul faţă de alcool) nu oferă dimensiunea reală a consumului de alcool de către persoanele care se autodeclară băutoare. Consumul de alcool realizat de către persoanele cu vârsta de 15 ani şi peste care se declară băutoare indică un consum total mediu de 24,48 litri alcool pur per capita, din care 31,75 litri alcool pur este consumat de către bărbaţi, iar 15,02 litri alcool pur este consumat de către femei. Există un număr redus de persoane care nu au consumat alcool în cursul vieţii (6,5% bărbaţi, 19,1% femei);
De asemenea, există o asociere semnificativă între consumul de alcool şi statutul de fumător, consumul de alcool în populaţia de fumători fiind mai ridicat. Similar consumului de tutun, consumul de alcool cunoaşte o evoluţie diferenţiată în funcţie de grupa de vârstă. Astfel, băutorii „light” se regăsesc în toate grupele de vârstă, consumatorii „medium” se întâlnesc predominant în segmentul 30 – 39 ani, iar cei „hard” în segmentul 40 – 49 ani.
Ce este alcoolul ? Aliment, medicament sau toxic ? Alcoolul – este: un drog, o substanţă psihoactivă, un toxic celular, având efect sedativ asupra SNC. Nocivitatea alcoolului depinde însă de: cantitatea ingerată zilnic şi perioada (luni, ani), tăria băuturii (distilate – fermentate), greutatea organismului.
Unde se termină consumul aparent inofensiv şi unde începe abuzul ?
Limita este greu de precizat. Mulţi oameni reuşesc să păstreze măsura în privinţa consumului de alcool ferindu-se de efectele lui dăunătoare. Destul de mulţi sunt cei care alunecă pe nesimţite pe panta abuzului – ajungând la dependenţă – şi plătesc cu sănătatea sau chiar cu viaţa. Cu certitudine abuzul de alcool are loc atunci când se bea : în împrejurări nepotrivite (serviciu, sarcină, conducerea unui vehicul, etc), până la beţie, pentru a ameliora o stare sufletescă (de necaz sau bucurie), pe termen lung în cantităţi mari.
OMS estimează cantitatea de alcool nepericuloasă pentru organism ca fiind o unitate de alcool standard – echivalentă cu 10g de alcool pur, însemnând :
- ½ de litru de bere de 5 grade
- un pahar de 120 ml de vin sau o cupă de şampanie de 12 grade
- 10 ml de tărie
cu recomandarea ca: bărbaţii să nu depăşească 30g de alcool pur, femeile 20g, niciodată mai mult de 40g alcool pur cu o singură ocazie.
Pentru a oferi sprijin în eforturile de reducere a problemelor cauzate de consumul dăunător de alcool, au fost elaborate:
- O strategie europeană pentru sprijinul statelor membre în reducerea efectelor nocive ale consumului de alcool;
- Strategia globală a OMS a Sănătăţii pentru reducerea folosirii dăunătoare a consumului de alcool.
Din punct de vedere legislativ, direcţiile prevăzute de documentele Uniunii Europene sau ale OMS sunt în linii mari incluse şi în actele normative româneşti. Astfel, existăprevederi legislative care reglementează :
Ø controlul producţiei şi al vânzării;
Ø accizele;
Ø vârsta minimă de vânzare / consum al băuturilor alcoolice (18 ani);
Ø restricţii privind vânzarea băuturilor alcoolice după anumite ore, la evenimente publice sau către persoanele aflate în stare de ebrietate;
Ø concentraţia de alcool în sânge în timpul condusului unui vehicul (toleranţă zero)
Ø publicitatea;
Ø tratamentul alcoolismului.