ZIUA  MONDIALĂ  A SĂNĂTĂŢII 2017

 

 

            Conform calendarului OMS, în fiecare an, la 7 aprilie, se celebrează, în întreaga lume, Ziua Mondială a Sănătăţii. Tema de sănătate publică aleasă pentru a fi adusă în atenţia întregii lumi, anul acesta, este depresia. Este evident că una dintre priorităţile actuale în lupta împotriva depresiei este să ne asigurăm că populaţia, politicienii şi furnizorii de servicii medicale înţeleg pe deplin atât dramatismul acestei patologii, cât şi beneficiile depistării în timp util a tulburărilor depresive.

OMS estimează că, la nivel mondial, există mai mult de 300 de milioane de personae afectate (reprezentând 4,4% din populaţia globului). Pe continentul european, peste 40 de milioane de persoane suferă de tulburări depresive, iar în România, prevalenţa este estimată la 5% din populaţia generală (931000 de cazuri). În judeţul Bacău, în anul 2016, un număr de 179 de persoane s-au prezentat la medicul de familie pentru un episod depresiv, din care, 91 au fost femei. Se ştie că femeile prezintă un risc de două ori mai mare de a traversa un episod depresiv, comparativ cu bărbaţii.

Datele statistice sunt relative având în vedere faptul că o multitudine de cazuri rămân nediagnosticate, fie datorită lipsei unor cunoştinţe cu privire la simptomatologia de debut a bolii, fie datorită neprezentării la medic din considerente subiective, diagnosticul unei boli psihice constituind, în mod empiric, un stigmat.

TEMA campaniei este: Importanţa comunicării în profilaxia şi tratarea depresiei iar sloganul sub care se desfăşoară este: DEPRESIA:RUPE BARIERA TĂCERII!

Campania este un bun prilej pentru a face cunoscută populaţiei una dintre modalităţile cele mai simple prin care poate fi prevenită această boală şi anume, comunicarea: a vorbi despre depresie, cu cineva din familie, un prieten sau un cadru medical; în grup, de exemplu la școală, la locul de muncă sau în comunitate; în domeniul public, în mass-media, pe blog-uri sau pe canalele de socializare.

Alte modalităţi de prevenire sunt programe desfășurate în școli pentru stimularea unor modele de gândire pozitivă în rândul copiilor și a adolescenților; intervenții adresate părinților cu copii care au probleme comportamentale; programe care includ exerciții fizice pentru vârstnici sau programe de socializare pentru persoanele singure.

Depresia constituie o provocare redutabilă la adresa sistemelor de sănătate din Europa. Costurile personale, sociale şi economice ale acestei maladii, precum şi faptul că peste 50% dintre persoanele afectate nu beneficiază de tratament, deşi acesta este ieftin şi disponibil, fac din depresie o problemă de sănătate publică majoră, cu atât mai mult cu cât afecţiunea este un puternic factor de risc pentru suicid. La nivel mondial, aproape 800.000 de persoane se sinucid anual, suicidul fiind a doua cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 15-29 de ani.

Prin activităţile preconizate, dorim să sensibilizăm populaţia generală asupra magnitudinii acestei probleme de sănătate publică, asupra recunoaşterii timpurii a simptomelor depresiei, dar şi asupra necesităţii depăşirii barierelor care blochează accesul la ajutorul de specialitate, dintre acestea cea mai importantă fiind stigmatizarea socială asociată afecţiunilor mentale.

DEPRESIA  este o boală caracterizată prin tristeţe persistentă şi pierderea interesului pentru activităţile pe care, în mod normal, le făceai cu plăcere, asociate cu incapacitatea de a executa activităţi zilnice, timp de cel puţin două săptămâni. Poate afecta atât copiii/tinerii cât şi bătrânii. Conform O.M.S., până în 2020, depresia ve deveni prima cauză de dizabilitate la nivel global. Depresia este cea mai comună boală psihică, afectând persoane de toate vârstele şi categoriile sociale din toată lumea. 

SEMNE ŞI SIMPTOME: pierderea energiei, schimbarea apetitului, tulburări de somn, afectarea gândirii (concentrare, memorie, luarea deciziilor), indecizie, descurajare, sentimente de inutilitate, vinovăţie, disperare, gânduri de autovătămare sau sinucidere; simptome asociate (dureri de cap, stomac, anxietate, atacuri de panică, dificultăți în relațiile intime, tulburări de somn, libidou scăzut, abuz de alcool sau alte substanțe etc).

FACTORI DE RISC: istoric de depresie sau tulburare afectivă în familie, evenimente traumatice (deces în familie, abuz, abandon, divorţ, violenţă etc), genul: este de 2 până la 3 ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi, lipsa unei relaţii interpersonale apropiate, şomajul; dezavantaje socio-economice (nivel scăzut al educaţiei, sărăcia), conflicte, catastrofe naturale, boli cronice etc.

Tulburările  depresive includ depresia majoră (prezenţa unui sau mai multor episoade depresive), tulburare bipolară (manifestare alternativă a episoadelor depresive cu cele maniacale-exaltare, dispoziţie expansivă, iritabilă, grandoare etc.) şi tulburare distimică (o dipoziţie uşoară depresivă de cel puţin 2 ani), depresia postpartum.

Depresia postpartum  poate afecta mama încă din primele zile de la naştere dar poate surveni oricând în decursul primului an de la naştere. Intensitatea simptomelor (plâns uşor, insomnia, grija exagerată faţă de starea copilului) şi menţinerea în timp face diferenţa dintre o stare firească de adaptare la noul rol de mamă şi o depresie severă care necesită prezentarea la specialist deoarece capacitatea mamei de a avea grijă faţă de creşterea şi ingrijirea copilului este afectată. Pot exista şi tătici care pot fi afectaţi de această formă de depresie.

Copiii şi adolescenţii pot suferi şi ei de această boală. Simptomele pot apărea brusc sau în timp. Ei pot fi irascibili, plictisiţi, violenţi, deznădăjduiţi, obosiţi permanent, cu apetit crescut sau scăzut, cu afectare a relaţionării sociale, a luării deciziilor, concentrării, cu sentimente de vinovaţie, cu dureri inexplicabile (de cap, de burtă etc.), cu gândul la moarte. Riscul cel mai mare îl prezintă copiii ce au o moştenire genetică sau/şi trăiesc cu un părinte depresiv, cei ce au avut un episod depresiv la vârstă mică. Pierderea unui membru al familiei, o boală cronică, violenţa în familie, consumul de alcool/droguri, steroizi, divorţul părinţilor, abuzul fizic/sexual, tulburările psihice (ex. anxietatea), problemele la şcoala pot determina apariţia depresiei. Aceasta poate creşte riscul de a consuma tutun/alcool/droguri.

Implicarea familiei este esenţială în: identificarea simptomelor, prezentarea la medic/psiholog, aplicarea tratamentului corect, încurajarea copilului şi în prevenirea sinuciderii. Semnele de atenţionare pentru sinucidere se modifică cu vârsta: preocupare pentru moarte, ruperea recentă a unei relaţii de prietenie, detaşarea de realitate (aude voci), comportament agresiv. Nediagnosticată şi netratată, boala se complică şi creşte riscul suicidar.

Depresia la vârstnici rămâne mult subdiagnosticată, fie prin atribuirea unei „normalităţi” a bătrânilor (lipsa motivaţiei şi a energiei), fie prin mascarea acesteia de tabloul afecţiunilor somatice, a stărilor de anxietate ori de psihodemenţă. Riscul de suicid este de 3 ori mai mare faţă de populaţia generală, este mai întâlnit la bărbaţi şi eşecul actului este scăzut.

Dintre factorii de risc fac parte: pierderea partenerului, singurătatea, afecţiunile cronice, anumite substanţe (alcool) sau medicamentaţie, lipsa suportului social, probleme financiare, pensionarea, izolarea socială, deficite senzoriale etc. Persoanele pot deveni iritabile, ostile chiar agresive.

La nivel local, instituţia noastră, prin Compartimentul Evaluarea şi Promovarea Sănătăţii, desfăşoara o serie de activităţi specifice: editare text, tehnoredactare,  multiplicare la RISO a unui fluturaș cu informații şi a unor afişete la temă; distribuirea în spitale, cămine de bătrâni, cabinete medicale şcolare, CMI-uri, farmacii; realizarea unor pupitre de informare în spitale, ambulatorii, afişaj; derularea unor sesiuni de informare/consiliere la temă cu copii din unități de învățământ, din cămine de bătrâni, diseminarea informaţiei prin intermediul reţelelor de socializare (discuţii, postare materiale, poze) şi activităţi de informare şi distribuire de materiale informative în comunităţi defavorizate.

 
Copyright ©2010 Directia de Sanatate Publica Bacau. Made by Mobile Web Technologies SRL