7 APRILIE – ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII

 

 

Ziua Mondială a Sănătăţii se celebrează în fiecare an în data de    7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în anul 1948 şi reprezintă o oportunitate pentru locuitorii din orice comunitate să se implice în activităţi care pot duce la o stare de sănătate mai bună.

Tema pentru Ziua Mondială a Sănătății 2015 este Siguranța Alimentaţiei, o temă de maximă importanță pentru toți oamenii de pe planetă și pentru multe părţi interesate, incluzând guvernele, societatea civilă, sectorul privat, precum și agențiile interguvernamentale.

Scopul campaniei este de a stimula guvernul să îmbunătățească siguranța alimentaţiei (prin campanii de sensibilizare a publicului și evidențierea acțiunilor în curs de desfășurare în acest domeniu), precum şi încurajarea consumatorilor pentru a se asigura că alimentele din farfuria lor sunt sigure (să pună întrebări, să verifice etichetele, să urmeze sfaturile de igienă).

Siguranţa alimentaţiei este un domeniu de acțiune al sănătății publice care protejează consumatorii de riscurile de toxiinfecție alimentară sau alte boli acute sau cronice transmise prin alimente.

La nivel global, bolile transmise prin alimente duc anual la decesul a aproximativ două milioane de persoane, din care o proporţie însemnată sunt copii. Alimentele pot conţine bacterii, virusuri, paraziţi sau substanţe chimice responsabile de peste 200 de maladii, de la boala diareică acută, intoxicaţii şi până la cancer. Bolile transmise prin alimente pot pot duce la invaliditate de lungă durată sau la deces, influenţând dezvoltarea socio-economică prin împovărarea sistemelor de sănătate, afectarea economiilor naţionale, a turismului şi comerţului.

Exemplele de alimente nesigure includ alimentele de origine animală negătite, fructe și legume contaminate cu fecale și crustacee care conțin biotoxine marine.

În mod constant, apar noi ameninţări pentru siguranţa alimentaţiei. Modificările în producţia, distribuţia şi consumul alimentelor, (agricultura intensivă, globalizarea comerțului cu alimente, catering-ul în masă și alimentaţia stradală), modificările de mediu, apariţia de noi germeni patogeni, rezistenţa microbiană dar şi intensificarea turismului şi comerţului, cu posibilitatea de diseminare fără a ţine cont de graniţe, impun întărirea sistemelor de siguranţa alimentaţiei, atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Toţi cei implicaţi în lanţul alimentar, de la fermieri, producători şi până la vânzători sau consumatori, au responsabilităţi majore în domeniul siguranţei alimentaţiei. Ziua Mondială a Sănătăţii din 2015 este considerată o oportunitate pentru sensibilizarea persoanelor care lucrează în diferite sectoare guvernamentale, fermieri, producători, comercianţi, personal medical dar şi consumatori, cu privire la importanţa siguranţei alimentaţiei, la rolul pe care fiecare trebuie să-l adopte.     

Astfel, campania este centrată pe cele Cinci mesaje cheie pentru siguranţa alimentaţiei, concepute de OMS şi explică principiile de bază pe care fiecare persoană ar trebui să le ştie, peste tot în lume, pentru a preveni bolile transmise prin alimente: 

 

 1. PĂSTRAŢI CURĂŢENIA

De ce?

O multitudine de microorganisme sunt larg raspândite în sol şi în apă sau sunt purtate de animale, de insecte sau chiar de oameni. Ele ajung pe mâini, pe cârpe şi pe ustensilele din bucătărie, de unde se pot uşor transfera pe alimente.

Chiar dacă majoritatea microorganismelor nu afectează sănătatea oamenilor, unele dintre acestea sunt foarte periculoase şi pot provoca boli grave. De aceea se recomandă:

- spălaţi-vă pe mâini înainte de a manevra alimentele, dar şi în timpul preparării lor, după ce folosiţi toaleta;

- spălaţi şi dezinfectaţi toate suprafeţele şi ustensilele utilizate la prepararea hranei, de fiecare dată când le folosiţi;

- protejaţi bucătăria şi zonele de gătit împotriva insectelor, paraziţilor şi animalelor.

 

2. SEPARAŢI ALIMENTELE GĂTITE DE CELE CRUDE

De ce?

Alimentele crude, în special carnea, ouăle şi fructele de mare, precum şi lichidele acestora pot conţine microorganisme periculoase, care pot fi transferate şi în alte alimente în timpul pregătirii şi depozitării acestora.

De aceea se recomandă:

- separaţi carnea crudă şi fructele de mare de celelalte alimente;

- folosiţi echipamente şi ustensile separate (cum ar fi cuţitele şi tocătoarele) pentru manipularea alimentelor crude;

- depozitaţi alimentele în cutii, pentru a evita contactul dintre alimentele crude şi cele preparate.

 

3. GĂTIŢI CÂT MAI BINE ALIMENTELE

De ce?

Studiile au demonstrat că atunci când alimentele sunt gătite la o temperatură de peste 70°C, majoritatea microorganismelor periculoase sunt distruse şi alimentele pot fi consumate în siguranţă. Alimentele care necesită o atenţie deosebită sunt carnea tocată, bucăţile mari de carne (macră) şi păsările întregi.

De aceea se recomandă:

- gătiţi alimentele cât mai bine, în special carnea, ouăle şi fructele de mare;

- supele, ciorbele şi tocăniţele trebuie fierte pentru a vă asigura că au atins 70°C. Ar fi ideal să folosiţi un termometru alimentar.

- când fierbeţi carnea, asiguraţi-vă că zeama este limpede şi nu este de culoare roz;

- reîncălziţi alimentele gătite la o temperatura cât mai mare, preferabil peste 60°C.

 

4. PĂSTRAŢI ALIMENTELE LA TEMPERATURI SIGURE

De ce?

Microorganismele se pot înmulţi foarte rapid, dacă alimentele sunt depozitate la temperatura camerei. Menţinând temperatura sub 5°C sau peste 60°C, înmulţirea microorganismelor este încetinită sau chiar oprită. Unele microorganisme periculoase se dezvoltă şi sub 5°C.

De aceea se recomandă:

- nu lăsaţi alimentele gătite la temperatura camerei mai mult de două ore;

- refrigeraţi imediat alimentele gătite sau perisabile (de preferat sub 5°C);

- păstraţi alimentele gătite la temperatura de peste 60°C, înainte de a fi servite;

- nu păstraţi alimentele timp îndelungat, nici chiar în frigider;

- nu decongelaţi alimentele la temperatura camerei.

 

5. FOLOSIŢI SURSE DE APĂ ŞI MATERII PRIME SIGURE.

De ce?

Diversele materii prime folosite la gătit şi chiar apa (inclusiv gheaţa), pot fi contaminate cu microorganisme şi substanţe chimice periculoase. În alimentele stricate sau mucegăite se pot forma chimicale toxice. Riscul poate fi redus printr-o selecţie atentă a materiilor prime şi prin măsuri simple, cum ar fi spălarea sau curăţarea alimentelor.

De aceea se recomandă:

- folosiţi apă potabilă sau trataţi-o pentru a o face potabilă;

- alegeţi alimente proaspete şi sănătoase;

- alegeţi alimente procesate pentru a fi mai sigure, cum ar fi laptele pasteurizat;

- spălaţi bine fructele şi legumele, în special dacă le consumaţi crude;

- nu folosiţi alimentele după data de expirare a acestora.

Promovând şi acţionând conform acestor mesaje cheie, mii de persoane care manipulează alimente, inclusiv consumatorii, sunt abilitate pentru a preveni bolile transmise prin alimente, pentru a face alegeri sigure și informate în vederea protejării sănătăţii familiei lor și a comunității, și vor putea face presiuni pentru o aprovizionare cu alimente sigure.

În România, Campania de celebrare a Zilei Mondiale a Sănătăţii are  sloganul „De la fermă până în farfurie, Mâncarea sigură să fie!”.

La nivel judeţean, mesajele cheie vor ajunge către consumatori prin mai multe moduri de diseminare a informaţiei: graţie colaborării cu lanţuri de hipermarket-uri (CORA, KAUFLAND, LIDL, CARREFOUR, PROFI, BILLA) vor fi disponibili fluturaşi la temă la casele de marcat; administraţia pieţelor va organiza distribuirea în aceste locaţii; către părinţi, mesajul va ajunge prin intermediul grădiniţelor şi şcolilor din judeţ; în mediul rural, informaţia va fi diseminată prin intermediul asistenţilor medicali comunitari şi a mediatorilor sanitari, a ONG-urilor partenere (ASEF Moineşti, FSC); postarea comunicatului de presa pe site-ul DSP şi realizarea unui pupitru informativ în holul instituţiei; postări în reţelele online de socializare.

 
Copyright ©2010 Directia de Sanatate Publica Bacau. Made by Mobile Web Technologies SRL