Ziua mondială fără tutun

            Începând din anul 1988, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a propus data de 31 mai drept ZIUA  MONDIALĂ  FĂRĂ  TUTUN, aceasta devenind un prilej anual de mediatizare a impactului pe care îl are  fumatul asupra sănătăţii oamenilor şi o pledoarie pentru politici eficiente de reducere a consumului de tutun. În prezent, la nivel mondial, consumul de tutun este responsabil pentru 10% din decesele pentru adulti.

            Fumatul a fost inţial folosit în cadrul unor ritualuri religioase ale amerindienilor, ulterior fiind adoptat de europeni pentru a deveni o modă pentru aristocraţie şi apoi un viciu al tuturor claselor sociale.

            Între drogurile aflate la îndemâna omului, cel mai răspândit, după alcool, este tutunul, fumatul fiind un obicei adânc înrădăcinat. Uimitor este faptul că, deşi suntem informaţi despre efectele devastatoare asupra organismului, consumul de tutun este un obicei pe care îl deprindem cu mare uşurinţă şi la care renunţăm cu mare greutate. Toţi ştim că tabagismul se află la originea multor afecţiuni cu mortalitate ridicată – cancere, boli respiratorii, cardiovasculare, digestive, urogenitale, neurologice şi psihice etc., boli care ar putea fi evitate, întârziate sau atenuate dacă s-ar renunţa la fumat. Iată de ce tutunul reprezintă principala cauză de deces ce poate fi prevenită.

La nivel mondial, epidemia provocată de consumul de tutun ucide aproape 6 milioane de oameni în fiecare an, dintre care, mai mult de 600.000, sunt non-fumatori care mor  datorită expunerii la fumul de ţigară, adică sunt fumători pasivi. Mai mult decât atât, fumatul pasiv este considerat un risc major pentru populaţia nefumătoare, deoarece un fumător inhalează 15 % din fumul de ţigară, restul de 85 % fiind inhalat de cei din preajmă.  Pentru copii, fumatul pasiv este şi mai grav:

-          dacă mama fumează în timpul sarcinii, aceasta determină naşterea unui copil cu greutate mai mică decât normal sau o naştere prematură, cu o dezvoltare ulterioară mai greoaie a  copilului, riscul de moarte subită la nou-născut crescând considerabil.

-   copiii familiilor fumătoare au capacitatea pulmonară mai mică, pot fi predispuşi la alergii, astm bronşic, bronşite şi amigdalite mai des decât copiii din familiile nefumătoare.Dacă nu vom actiona eficace, până în anul 2030, epidemia va ucide mai mult de 8 milioane de oameni, în fiecare an. Fumatul va deveni, în următorii ani, cea mai importanţă cauză de moarte prematură din lume.

Una dintre măsurile de îmbunătăţire a sănătăţii publice pe termen scurt şi mediu o reprezintă renunţatea precoce la fumat. Aceasta poate salva vieţi. Fumătorul care renunţă la tutun înainte de vârsta de 30 de ani are aceeaşi speranţă de viaţă ca şi când nu ar fi fumat niciodată. Se estimeză că, fiecare 10 ani de întârziere a renunţării la fumat, după vârsta de 35 de ani, determină o pierdere de aproximativ 3 ani de viaţă.

            Nocivitatea fumului de ţigară este dată de substanţele aflate în compoziţie şi anume: 4000 de substanţe nocive, dintre care cel puţin 50 sunt cancerigene dovedite; nicotina, cea care dă dependenţă; monoxidul de cabon; oxizi de azot; gudroane (provenite din arderea hârtiei de ţigară, cu potenţial cancerigen); benzopiren; nitrozopiperidină; metale (crom, plumb, cadmiu, poloniu, nichel – prezente de 1000 de ori mai concentrate decât în mediul industrial cel mai poluat); acid sulfuric.  

            Fumatul apare în context social, fiind un drog semilegal (afectat de numeroase restricţii), folosit ca un refugiu în faţa problemelor zilnice. Este privit ca o soluţie împotriva oboselii, fiind asociat consumului de cafea, devine nelipsit de la orice bar, restaurant şi petrecere, implicând ritualuri de grup.

            Cercetările au relevat faptul că, începerea fumatului încă din copilărie sau adolescenţă favorizează apariţia  altor comportamente adictive (care produc dependenţă) – alcoolism, consum de droguri ilegale, violenţe. Astfel, tinerii care fumează sunt de 3 ori mai predispuşi la alcoolism decât nefumătorii, de 22 de ori mai predispuşi spre consum de cocaină sau heroină, fiind predispuşi să accepte sexul neprotejat sau să rezolve un conflict prin violenţă. De asemenea, cei care fumează de tineri sunt de 8 ori mai expuşi dependenţei, decât cei care încep să fumeze la maturitate.      

Pentru anul 2014, O.M.S. face apel la statele membre să mărească taxele pe tutun. În conformitate cu Conventia-cadru a OMS pentru controlul tutunului (CCCT OMS), tările ar trebui să pună în aplicare politici fiscale de creştere a preţurilor produsele din tutun. Aceste politici sunt privite  ca o modalitate de a reduce consumul de tutun. Cercetările arată că taxele mai mari sunt deosebit de eficiente în reducerea consumului de tutun în rândul grupurilor cu venituri mai mici si pentru a împiedica debutul fumatului la adolescenţi.  O crestere a preturilor cu 10%, scade consumul de tutun cu aproximativ 4% în tările cu venituri mari si cu până la 5%, în cele tările cu venituri mici si medii.

Mai mult decât atât, cresterea accizelor la tutun este considerată a fi măsura de control al tutunului cea mai rentabilă. Raportul Mondial al Sănătătii 2010 a indicat că o crestere de 50% a accizelor la tutun ar genera mai mult de 1.4 miliarde de dolari în fonduri suplimentare din 22 de tări cu venituri mici. Dacă aceste fonduri ar fi alocate pentru sănătate, cheltuielile guvernamentale de sănătate, în aceste tări, ar putea creste cu până la 50%. Prin urmare :

 

Sloganul Zilei Mondiale fara Tutun 2014 este : Sa crestem taxele pe produsele de tutun astfel incat sa determinam scaderea imbolnavirilor si deceselor !

 

Obiectivele

Obiectivul major al Zilei Mondiale fără Tutun este de a contribui la protejarea generatiilor prezente si viitoare, nu numai faţă de consecinţele devastatoare cauzate de tutun asupra sănătăţii, dar şi faţă de imensele probleme sociale, de mediu si economice pe care le generează consumul de tutun si  expunerea la fumul de tutun.

Obiective specifice ale campaniei 2014 sunt următoarele:

Guvernele să crească impozitele pe tutun la niveluri care să descurajeze consumul de tutun iar persoanele şi organizatiile societătii civile să încurajeze guvernele lor pentru a implementa aceste măsuri.

La nivel local, instituţia noastră, prin compartimentul Evaluarea şi Promovarea Sănătăţii desfăşoară permanent o campanie IEC de prevenire a consumului de tutun şi renunţare la fumat care cuprinde activităţi de tipul: elaborare de materiale informative, întâlniri interactive, demonstraţii, consiliere şi distribuire de materiale informative, informare/instruire şi distribuire de materiale informative prin asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari, distribuire de materiale informative prin CMI-uri, farmacii, cabinete medicale şcolare, transmiterea informaţiilor prin intermediul site-ului instituţiei, discuţii în cadrul reţelelor de socializare etc.

Pentru marcarea ZMFT 2014 s-au desfăşurat întâlniri interactive cu elevi de la Şc. Sărata, Colegiul   Economic „Ion Ghica” Bacău, acţiuni de informare şi distribuire de materiale informative de tipul peer education (educaţie de la egal la egal) la Grupul Şcolar „Petru Rareş” şi Şc. Sascut prin sensibilizarea elevilor mari de către cei mici. De asemenea, mesajul acestei zile a fost transmis şi prin postarea acestuia pe reţeaua proprie de socializare şi va ajunge şi în rândul elevilor de la şcolile postliceale sanitare din Bacău, la populaţia generală, instituţii şi organizaţii din  judeţul Bacău.

https://www.youtube.com/watch?v=wb8_ctH1_X4


 

 
 
Copyright ©2010 Directia de Sanatate Publica Bacau. Made by Mobile Web Technologies SRL