Ziua  mondială  de  luptă  împotriva  hepatitei (ZMLH) – 28 iulie 2012  

 

               Începând din anul 2008, la iniţiativa Alianţei Mondiale pentru Hepatită şi a altor foruri ştiinţifice internaţionale, data de 19 mai a fost declarată Ziua Mondială de luptă împotriva Hepatitei, eveniment anual global care atrage atenţia opiniei publice cu privire la factorii de risc, prevenţia şi controlul/tratamentul hepatitelor virale.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit ca începând cu anul 2011, 28 iulie să fie recunoscută în fiecare an drept Ziua Mondială de luptă împotriva Hepatitei (ZMLH). 2011 marchează prima celebrare oficială a ZMLH sub auspiciile OMS, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare a populaţiei lumii în privinţa hepatitelor virale (HV). 
 
Tema ZMLH 2012: Hepatita este mai aproape decât bănuim: indiferent de vârstă, rasă, ocupaţie sau mediu socio-cultural.
şi se desfăşoară sub sloganul: Aceasta este hepatita: să o cunoştem, să      o combatem, să ne protejăm.

Scopul ZMLH 2012 : Consolidarea ripostei globale împotriva unei boli cu simptome rareori evidente dar cu potenţial letal, ce afectează una din 12 persoane.

Obiectivele naţionale sunt:
Ø      Creşterea conştientizării populaţiei în privinţa măsurilor stil de viaţă pentru prevenirea hepatitelor virale.
Ø      Păstrarea şi sporirea vigilenţei la manipularea produselor din sânge în mediul spitalicesc.
Ø      Menţinerea preocupării privind acoperirea vaccinală anti-HVB în mediile defavorizate.
Ø      Extinderea teritorială a vaccinării anti-HVA.

            Mesajele cheie atrag atenţia că:
Ø      Hepatita poate afecta pe oricine, oriunde, indiferent  de vârstă,rasă, ocupaţie sau mediu socio-cultural.
Ø      Hepatita este o boală cu simptome rareori evidente dar cu potenţial letal ce afectează la nivel mondial circa 500 de milioane de oameni (1 din 12 persoane); numărul purtătorilor de virus hepatic B este estimat la 2 miliarde.
Ø      Măsurile preventive privind stilul de viaţă sau igiena spitalicească prezintă un pontenţial insuficient valorificat de reducere a incidenţei hepatitelor şi pot avea un impact major în ameliorarea sănătăţii publice.
Ø      Nu trebuie să facem rabat de la nici una dintre măsurile de protecţie faţă de infectarea cu virusurile hepatitice:
·        Vaccinarea împotriva hepatitelor A şi B, cf. Programului Naţional de Imunizare
·        Igiena personală strictă (spălatul pe mâini după folosirea toaletei, înainte de masă şi ori de câte ori este nevoie)
·        Igienă strictă în colectivităţile de copii/tineri (grădiniţe, şcoli, cămine studenţeşti)
·        Numai seringi şi ace de unică folosinţă
·        Sterilizarea corectă a instrumentarului medical/stomatologic
·        Igienă şi dezinfectare adecvată în spitale, laboratoare, maternităţi şi cabinete stomatologice
·        Comportament sexual responsabil şi igienă sexuală adecvată
 
Grupurile comune de risc pentru HV sunt : copiii şi adolescenţii sub 18 ani nevaccinaţi, persoanele cu comportament sexual la risc, consumatorii de droguri injectabile, persoanele ce au nevoie frecvent de sânge sau produse din sânge, beneficiarii transplantului de organe, pacienţi cu spitalizari repetate şi îndelungate, personalul medical, persoanele care călătoresc în zone cu prevalenţă ridicată a hepatitei.

            Grupurile cu incidenţă HV crescute în România sunt :
-         grupa de vârstă 20-34 de ani pentru HVB
-         grupa de vârstă 0-14 ani pentru HVA
-         grupa de vârstă 35-64 de ani pentru HVC
-         populaţia rurală
Hepatita este o inflamaţie a ficatului, cel mai adesea fiind rezulatul unei infecţii virale A,B,C,D,E sau G.
 
            Numeroase alte cauze (abuzul de alcool, de medicamente, efectele unor toxice etc) pot genera hepatite sau pot agrava o hepatită virală.
 
            OMS recunoşte hepatita B (HVB) ca fiind tipul cel mai grav de hepatită virală şi una dintre bolile majore care afectează astăzi omenirea, prin frecvenţă şi gravitate. Virusul se transmite prin contactul cu sângele sau cu alte fluide de la persoana infectată şi reprezintă pentru personalul medical un risc profesional. Se estimează că 2 miliarde de oameni au fost infectaţi cu virusul hepatitic B (VHB) iar aproximativ 350 de milioane trăiesc cu infecţie cronică. Un vaccin împotriva HVB este disponibil din 1982, cu eficienţă de 95% în prevenirea infecţiei şi a consecinţelor sale cronice, fiind totodată primul vaccin împotriva unui cancer uman major.

            Hepatita C (HVC) este cauzată de virusul C (VHC), cel mai frecvent fiind genotipul 1 – rezistent la terapie. Virusul se transmite parenteral, prin transfuzii de  sânge, prin utilizarea drogurilor injectabile, prin contact sexual neprotejat sau de la mamă la produsul de concepţie în timpul naşterii. Grupurile specifice de risc sunt persoanele hemofilice, personalul medical, inclusiv din cabinetele stomatologice, copiii născuţi din mame infectate cu VHC, familiile persoanelor infectate, cei ce recurg la tatuaje, piercing-uri, manichiură, pedichiură. Nu există vaccin împotriva HVC.

            Hepatitele B şi C provoacă împreună, în lume, decesul a circa 1 milion de oameni anual. La nivel global sunt în prezent afectaţi de hepatită cronică B sau C aproximativ 500 de milioane de persoane.

            Hepatita A (HVA) apare sporadic sau în epidemii, cu tendinţă la recidivare ciclică. Virusul hepatitei A (VHA) se răspândeşte pe cale fecal-orală. Grupurile specifice cu risc sunt : copiii din diverse comunităţi (creşe, grădiniţe, şcoli, instituţii de îngrijire), dar şi copiii şi adulţii care trăiesc în aglomeraţii cu sanitaţie precară. La nivel mondial, incidenţa infecţiilor cu VHA este estimată la 1,4 milioane de cazuri noi anual. Epidemiile HVA legate de apă sau alimente contaminate pot izbucni exploziv, aşa cum a fost cea din Shanghai în 1988 care a afectat atunci cca 300.000 de oameni. Vaccinarea (administrarea de imunoglobulină cât mai aproape de expunere) este cea mai eficientă măsură de apărare împotriva hepatitei A. În România, vaccinarea împotriva HVA se desfăşoară ca activitate în cadrul programelor de sănătate.

            Analiza de situaţie efectuată cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva hepatitei sugerează că hepatitele virale rămân o problemă serioasă de sănătate publică pentru România. Astfel, incidenţa HVB scade semnificativ în ultimii ani plecând însă de la nivel foarte ridicat în anul 2001, ceea ce ne menţine încă mult peste media UE. Incidenţa HVA ne situează pe locul 3 dintre cele mai defavorabile din UE. Doar ratele HVC sunt sub media UE.

            Pilonul principal al prevenţiei şi controlului hepatitelor virale de tip A şi B este reprezentat de vaccinare, alături de un stil de viaţă personală şi colectivă adecvat, de controlul calităţii apei potabile precum şi standarde decente de salubrizare şi sanitaţie care participă la frânarea răspândirii virusurilor hepatitice.

În România, schema naţională de imunizare prevede vaccinarea obligatorie HVB cu 3 doze la sugari (naştere, 2 luni, 6 luni), precum şi vaccinarea HVA mai ales în condiţii speciale (calamităţi naturale, contacţii din focare constituite sau în cazul grupelor cu risc înalt de îmbolnăvire). Acoperirea vaccinală HVB medie este mai mare de 90%, dar acoperirea în comunităţile defavorizate (rromi) rămâne modestă.
 
            Acoperirea cât mai largă posibilă a vaccinării HVB obligatorii în Planul Naţional de Imunizare şi extinderea vaccinării HVA dincolo de situaţiile de criză, completate de măsurile nespecifice privind igiena personală şi colectivă privind populaţia generală şi grupurile de risc sunt comune tuturor formelor de hepatită virală.

            În judeţul Bacău, numărul de cazuri de hepatite cronice şi ciroze pe primele 5 luni ale anului 2010, aşa cum rezultă din evidenţele medicilor de familie, era de 13.185. În aceeaşi perioadă a anului 2011 numărul de cazuri era de 13.374, iar în aceeaşi perioadă a anului 2012 era de 13956.  În ceea ce privesc cazurile de hepatită virală acută, pe semestrul I al anului 2012 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011 şi 2010 situaţia se prezintă astfel :
 
-         semestrul I 2010 – HVA = 53 de cazuri, HVB = 10 cazuri, HV non A non B = 11 cazuri
-         semestrul I 2011 – HVA = 7 cazuri, HVB = 2 cazuri, HV non A non B = 10 cazuri
-         semestrul I 2012 – HVA = 5 cazuri, HVB = 5 cazuri, HV non A non B = 1 caz
 
Pentru marcarea ZMLH, instituţia noastră derulează o campanie IEC ce cuprinde activităţi de tipul :  postarea pe site-ul www.aspjbacau.ro a unui material informativ, informare/instruire şi distribuire de materiale informative prin asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari în comunităţile defavorizate, informări şi distribuire de materiale informative cu ocazia unor evenimente publice (tg. expoziţionale), panotaj, distribuire de materiale informative prin CMI-uri, cabinete medicale şcolare şi stomatologice, farmacii, ambulatoriu de specialitate, laboratoare de analize medicale, organizarea unui pupitru informativ în cadrul maternităţii Bacău, caravane de informare şi distribuire materiale informative, difuzare informaţii în mediul rural prin intermediul ONG –urilor (SOS Satele Copiilor) şi a societăţilor de TV Cablu.

           

 
Copyright ©2010 Directia de Sanatate Publica Bacau. Made by Mobile Web Technologies SRL