Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei (ZMLH) – 28 iulie 2011  
Începând din anul 2008, la iniţiativa Alianţei Mondiale pentru Hepatită şi a altor foruri ştiinţifice internaţionale, data de 19 mai a fost declarată Ziua Mondială de luptă împotriva Hepatitei, eveniment anual global care atrage atenţia opiniei publice cu privire la factorii de risc, prevenţia şi controlul/tratamentul hepatitelor virale.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit ca începând cu anul 2011, 28 iulie să fie recunoscută în fiecare an drept Ziua Mondială de luptă împotriva Hepatitei (ZMLH). 2011 marchează prima celebrare oficială a ZMLH sub auspiciile OMS, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare a populaţiei lumii în privinţa hepatitelor virale (HV).
ZMLH reprezintă totodată oportunitatea de a iniţia şi continua progresele reale în prevenţia, testarea şi tratamentul acestor boli prin acţiuni eficiente de prevenire, screening şi testare privind hepatitele virale şi bolile asociate, precum şi integrarea în programele naţionale de imunizare sau creşterea acoperirii populaţionale cu vaccin împotriva hepatitei B.
Tema ZMLH 2011:
Hepatita virală – cunoaşterea riscurilor, vaccinarea, prevenţia, stil de viaţă personală şi colectivă
şi se desfăşoară sub sloganul:
Hepatita: să o cunoaştem, să ne testăm, să ne protejăm, să o combatem.
Scopul ZMLH 2011 se referă la reflexie şi măsuri privind reducerea incidenţei infectărilor cu viruşi hepatitici.
Obiectivele sunt:
- introducerea sau sporirea acoperirii vaccinale HVB şi HVA,
- conştientizarea privind măsurile de prevenţie, stil de viaţă la populatia generală,
- sporirea măsurilor de igienă spitalicească,
- protecţie sporită pentru grupurile cu risc înalt de infectare.
Mesajele cheie atrag atenţia că:
Ø Hepatita poate afecta pe oricine, oriunde
Ø Hepatita produce rareori simptome clare, dar poate ucide
Ø Nu trebuie să facem rabat de la nici una dintre măsurile de protecţie faţă de infectarea cu virusurile hepatitice:
· Vaccinarea împotriva hepatitelor A şi B, cf. Programului Naţional de Imunizare
· Igiena personală strictă (spălatul pe mâini după folosirea toaletei, înainte de masă şi ori de câte ori este nevoie)
· Igienă strictă în colectivităţile de copii/tineri (grădiniţe, şcoli, cămine studenţeşti)
· Numai seringi şi ace de unică folosinţă
· Sterilizarea corectă a instrumentarului medical/stomatologic
· Igienă şi dezinfectare adecvată în spitale, laboratoare, maternităţi şi cabinete stomatologice
· Comportament sexual responsabil şi igienă sexuală adecvată
Grupurile comune de risc pentru HV sunt : copiii şi adolescenţii sub 18 ani nevaccinaţi, persoanele cu comportament sexual la risc, consumatorii de droguri injectabile, persoanele ce au nevoie frecvent de sânge sau produse din sânge, beneficiarii transplantului de organe, personalul medical, persoanele care călătoresc în zone cu prevalenţă ridicată a hepatitei.
Grupurile cu incidenţă HV crescute în România sunt :
- grupa de vârstă 20-34 de ani pentru HVB
- grupa de vârstă 0-14 ani pentru HVA
- grupa de vârstă 35-64 de ani pentru HVC
- populaţia rurală
Hepatita este o inflamaţie a ficatului, cel mai adesea fiind rezulatul unei infecţii virale A,B,C,D,E sau G.
Numeroase alte cauze (abuzul de alcool, de medicamente, efectele unor toxice etc) pot genera hepatite sau pot agrava o hepatită virală.
OMS recunoşte hepatita B (HVB) ca fiind tipul cel mai grav de hepatită virală şi una dintre bolile majore care afectează astăzi omenirea, prin frecvenţă şi gravitate. Virusul se transmite prin contactul cu sângele sau cu alte fluide de la persoana infectată şi reprezintă pentru personalul medical un risc profesional. Se estimează că 2 miliarde de oameni au fost infectaţi cu virusul hepatitic B (VHB) iar aproximativ 350 de milioane trăiesc cu infecţie cronică. Un vaccin împotriva HVB este disponibil din 1982, cu eficienţă de 95% în prevenirea infecţiei şi a consecinţelor sale cronice, fiind totodată primul vaccin împotriva unui cancer uman major.
Hepatita C (HVC) este cauzată de virusul C (VHC), cel mai frecvent fiind genotipul 1 – rezistent la terapie. Virusul se transmite parenteral, prin transfuzii de sânge, prin utilizarea drogurilor injectabile, prin contact sexual neprotejat sau de la mamă la produsul de concepţie în timpul naşterii. Grupurile specifice de risc sunt persoanele hemofilice, personalul medical, inclusiv din cabinetele stomatologice, copiii născuţi din mame infectate cu VHC, familiile persoanelor infectate, cei ce recurg la tatuaje, piercing-uri, manichiură, pedichiură. Nu există vaccin împotriva HVC.
Hepatitele B şi C provoacă împreună, în lume, decesul a circa 1 milion de oameni anual. La nivel global sunt în prezent afectaţi de hepatită cronică B sau C aproximativ 500 de milioane de persoane.
Hepatita A (HVA) apare sporadic sau în epidemii, cu tendinţă la recidivare ciclică. Virusul hepatitei A (VHA) se răspândeşte pe cale fecal-orală. Grupurile specifice cu risc sunt : copiii din diverse comunităţi (creşe, grădiniţe, şcoli, instituţii de îngrijire), dar şi copiii şi adulţii care trăiesc în aglomeraţii cu sanitaţie precară. La nivel mondial, incidenţa infecţiilor cu VHA este estimată la 1,4 milioane de cazuri noi anual. Epidemiile HVA legate de apă sau alimente contaminate pot izbucni exploziv, aşa cum a fost cea din Shanghai în 1988 care a afectat atunci cca 300.000 de oameni. Vaccinarea (administrarea de imunoglobulină cât mai aproape de expunere) este cea mai eficientă măsură de apărare împotriva hepatitei A. În România, vaccinarea împotriva HVA se desfăşoară ca activitate în cadrul programelor de sănătate.
Analiza de situaţie efectuată cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva hepatitei 2011 sugerează că hepatitele virale rămân o problemă serioasă de sănătate publică pentru România. Astfel, incidenţa HVB scade semnificativ în ultimii ani plecând însă de la nivel foarte ridicat în anul 2001, ceea ce ne menţine încă mult peste media UE. Incidenţa HVA ne situează pe locul 3 dintre cele mai defavorabile din UE. Doar ratele HVC sunt sub media UE.
Pilonul principal al prevenţiei şi controlului hepatitelor virale de tip A şi B este reprezentat de vaccinare, alături de un stil de viaţă personală şi colectivă adecvat, de controlul calităţii apei potabile precum şi standarde decente de salubrizare şi sanitaţie care participă la frânarea răspândirii virusurilor hepatitice.
În România, schema naţională de imunizare prevede vaccinarea obligatorie HVB cu 3 doze la sugari (naştere, 2 luni, 6 luni), precum şi vaccinarea HVA mai ales în condiţii speciale (calamităţi naturale, contacţii din focare constituite sau în cazul grupelor cu risc înalt de îmbolnăvire). Acoperirea vaccinală HVB medie este mai mare de 90%, dar acoperirea în comunităţile defavorizate (rromi) rămâne modestă.
Acoperirea cât mai largă posibilă a vaccinării HVB obligatorii în Planul Naţional de Imunizare şi extinderea vaccinării HVA dincolo de situaţiile de criză, completate de măsurile nespecifice privind igiena personală şi colectivă privind populaţia generală şi grupurile de risc sunt comune tuturor formelor de hepatită virală.
În judeţul Bacău, numărul de cazuri de hepatite cronice şi ciroze pe primele 5 luni ale anului 2010, aşa cum rezultă din evidenţele medicilor de familie, era de 13.185, iar în aceeaşi perioadă a anului 2011 numărul de cazuri era de 13.374. În ceea ce privesc cazurile de hepatită virală acută, pe semestrul I al anului 2010 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011, situaţia se prezintă astfel :
- semestrul I 2010 – HVA = 53 de cazuri, HVB = 10 cazuri, HV non A non B = 11 cazuri
- semestrul I 2011 – HVA = 7 cazuri, HVB = 2 cazuri, HV non A non B = 10 cazuri
Pentru marcarea ZMLH, instituţia noastră derulează o campanie IEC ce cuprinde activităţi de tipul : elaborare de materiale informative, informare/instruire şi distribuire de materiale informative prin asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari în comunităţile defavorizate, informări şi distribuire de materiale informative cu ocazia unor evenimente publice (tg. expoziţionale), distribuire de materiale informative prin CMI-uri, cabinete medicale şcolare şi stomatologice, farmacii, ambulatoriu de specialitate, puncte stradale, organizare de pupitre informative în cadrul maternităţii Bacău şi a unor laboratoare de analize medicale, caravană de informare şi distribuire materiale informative, distribuire de materiale informative către populaţia din mediul rural în parteneriat cu ONG-uri.
Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul instituţiei noastre (www.aspjbacau.ro) unde găsiţi broşura „Hepatitele B şi C – întrebări şi răspunsuri”.
Pentru a nu lasa hepatita să ne despartă de cei dragi: să o cunoaştem, să ne testăm, să ne protejăm, să o combatem – ÎMPREUNĂ !
|